Despre bucurie și lucrurile care mă fac fericită

Ce este BUCURIA? V-ați întrebat vreodată?

Este STAREA DE PREZENȚĂ. Este AICI și ACUM. Este ceea ce îmi umple sufletul.
Câteva dintre lucrurile care îmi umplu sufletul și mă fac fericită:

1. MUZICA. De mică, îmi place să cânt și să ascult muzică. Îmi amintesc că mereu îmi plăcea să mă prefac că interpretez o melodie la microfon, și mai aveam și fani ?))…Fanul meu nr. 1 a fost mereu tata…el este cel care în continuare crede că am o voce minunată, mi-a pus microfonul în mână și m-a înregistrat pentru prima oară cântând o piesă de la Mădălina Manole. ?))

Muzica îmi dă aripi, mă inspiră, mă alină, mă bucură, îmi susține visele și îmi permite să visez. De ceva vreme, visez că voi învăța să cânt la pian și că îmi voi încanta familia, viitorii copii și prietenii cu acorduri melodioase și ne vom bucura împreună. Zilnic ascult muzică și am o mare slăbiciune pentru muzica în limba franceză.

2. DANSUL. Este ceva ce îndrăgesc tot de când eram mică. Pentru mine, dansul este terapie, expresivitate, autenticitate și….bucurie. Când dansez, simt bucurie și aliniere în fiecare celulă. Dansez de câte ori am ocazia și intenționez să introduc dansul în ritualurile mele zilnice ?. Întreaga noastră viață este un dans neîntrerupt.

De aceea, așa cum spune Haruki Murakami în una dintre cărțile mele preferate, e bine “să dansezi. Tu trebuie să dansezi cît ţine muzica. Pricepi ce-ţi spun? Dansează mai departe, fără să te opreşti. Nu te întreba de ce, nu te gândi ce sens are. Dacă începi să te gândeşti la lucrurile astea, ţi se opresc picioarele. O dată oprite, eu nu mai pot face chiar nimic pentru tine. Legăturile tale se vor destrăma complet. Se vor pierde pentru totdeauna. Nu vei mai putea trăi decât în această lume. Treptat, vei fi absorbit înăuntru. Aşa că să nu-ţi stea picioarele. Să nu-ţi pese o secundă, oricât de prostesc ţi s-ar părea. Tu continuă să dansezi, pas după pas. Ai să vezi că, puţin câte puţin, părţile înţepenite se vor mai destinde. Pentru anumite lucruri nu e prea târziu. Foloseşte tot ce poţi folosi. Dă tot din tine. N-ai de ce să te temi. Acum eşti obosit şi înspăimântat. Se întâmplă oricui. Ai senzaţia că totul e greşit. De aceea ţi se opresc picioarele.”

3. CITITUL. Tata m-a învățat să apreciez cărțile. Îmi amintesc de singura librărie de pe strada Dunării, din orășelul unde m-am născut și am crescut, și cum, în fiecare săptămână, tata mă lua de mână să mergem să ne uităm la cărți. Mereu ne întorceam cu câteva cărți bune. Îi mulțumesc minunatului meu tată de fiecare dată când am ocazia că m-a ajutat să îmi pun, încă de mică, niște obiceiuri, care mă ajută enorm de mult în evoluția mea și în viața de adult.

Citesc zilnic. Am început cu ceea ce îmi recomanda tata “pentru vârsta mea”. Primele cărți de care îmi amintesc și care ne-au amuzat teribil în primii ani ai școlii generale, pe mine și verișoarele mele, au fost “Cei trei veseli năpârstoci” și “Expediția Nisetrul II” ale lui Vlad Mușatescu. Am continuat cu lectura obligatorie de la școală, dar și alte curiozități specifice vârstei și destul de multă filosofie. Apoi a urmat o perioadă în care am fost mai mult decât vrăjită de literatura fantastică. V-am citat din Murakami, pentru că este unul dintre scriitorii mei contemporani preferați.

De 4 ani jumate, citesc aproape exclusiv cărți de dezvoltare personală și profesională, de business, de spiritualitate, biografii și autobiografii, și, de când fac asta, mi-am schimbat aproape complet viziunea asupra vieții. Dar despre asta, voi scrie un articol separat, la un moment dat. ?

4. CĂLĂTORIILE. Îmi place la nebunie ATMOSFERA DE VACANȚĂ. Am aflat, de curând, că pot să trăiesc oricând această atmosferă de vacanță. Este doar vorba de stare și de alegeri, însă călătoriile îmi umplu mereu inima de bucurie. Așa-i că și voi simțiți la fel?

Îmi place să învăț lucruri noi despre alte culturi, să mă întorc îmbogățită cu informații noi , să trăiesc diverse experiențe, să văd viața și din alte perspective.

Îmi văd viața în următorii ani ca pe o vacanță. Îmi doresc ca în câțiva ani să îmi iau viitorii copii și pe Dorin să mergem într-o călătorie în jurul lumii de 1 an, 2, 3 ani…până ne plictisim. ? Până atunci, mă voi mulțumi cu două-trei vacanțe de cel puțin 19 zile pe an, și altele mai scurte – de vreo săptămână -, la fiecare două luni.

5. NATURA. Mă încarcă și mă ajută să mă echilibrez, să mă întorc la mine. Merg cât pot de des în mijlocul ei – iubesc muntele, iubesc marea, iubesc verdele crud și liniștea dinainte și de după fiecare furtună. Sunt recunoscătoare că pot să merg zilnic în parc și să mă încarc cu inspirație, echilibru și bucurie.

Ce mă mai bucură? Florile de sezon în buchete generoase și multicolore, îmbrățișările, zâmbetele, vorbele frumoase, jocurile care îmi stimulează creativitatea, plăcinta cu brânză, înghețata de ciocolată și nuci, oamenii pozitivi și veseli.